Am vrut să mă schimb pe unul mai bun,
L-am căutat cu lumînarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Şi care noaptea să doarmă tun.Ce, cu mîndrie, să-şi zică: unul
Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educaţie ateistă,
Poţi să îl cauţi să tragi cu tunul.
L-am căutat cu lumînarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Şi care noaptea să doarmă tun.Ce, cu mîndrie, să-şi zică: unul
Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educaţie ateistă,
Poţi să îl cauţi să tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!
Şi, pe de altă parte, vai ce păcat!
Nimeni n-a vrut să se dea pe mine
Şi de-aceea am rămas neschimbat.
Buna,
am dat de blogul tau si e placut sa-l citesti..
daca esti interesata de un link exchange, astept o reactie din partea ta la adresa schimbeschigabriela@gmail.com
voi reveni,
multumesc!
T., multumesc! Nu sunt adeptul schimbului de linkuri, daca un blog mi se pare interesant il adaug, daca nu, nu. Il voi citi pe al tau si…
Superbe versuri selectate ! Poate ca uneori e bine sa nu ne schimbam. Sau poate cine stie ?
Cony, parerea mea este ca omul nu se schimba niciodata. E adevarat, ajunge sa castige control asupra sie insusi, isi poate schimba conceptiile, apoiniile si atitudinile, dar esenta sa, “lutul” din care este facut nu se schimba niciodata…