…Apoi, după pace, şi înainte de un alt război pornit cu o altă persoană, apare suferinţa. Se spune că laşii vor să scape de ea, pe când curajoşii o înfruntă. Sau să fie invers? Să ai curajul, puterea şi mai ales dorinţa de a renunţa la ceva ce ai fost, de a te reinventa? Poate că reinventarea, renaşterea, este o suferinţă mai mare…
Like this:
3 bloggers like this post.
Hmm..de ce sa apara suferinta? doar pentru cei care au pierdut lupta – o lupta poate, razboiul asta va dura cred, toata viata. Cu fiecare lupta oricum pierdem fragmente din noi, insa ranile sunt facute pentru a se vindeca. Pffff..prea adanc pentru dimineata asta, Nevermore buna dimineata!
)))))))
Bibicrau, de ce sa nu apara suferinta? Pot fi lupte din care pana si invingatorii sa iasa infranti… si in asemenea cazuri, despre cei care le pierd nu se mai poate spune decat “vae victis”! Buna dimineata de weekend!
Atata timp cat teritoriul a fost cucerit…invingatorii sunt invingatori
Bibicrau, unele victorii pot fi echivalente cu o infrangere… si atunci?!
Pfff..fie ca tine, dar doar asa ca sa ai tu ultimul cuvant