Aripi frânte (Răzvan Nicula)

Biete albe aripi frânte,

O să mai zburaţi vreodată?

Ochii au să mi se-ncânte

De dulci privelişti ca alt’dată?

 

Rupte-aţi fost fără de milă

Fără remuşcări, indiferent,

Şi-a curs alt sânge pe-altă filă

A bietului amor de-adolescent.

 

În van vă zbateţi în ţărână

Tot încercând să vă-nălţaţi;

Înfrânte-aţi fost de ochii de cadână

Pe care-n veci nu o să-i mai uitaţi.

 

Sub piatră albă funerară

Să odihniţi nu vă e scris,

Ci ardeţi dar în a iubirii pară –

‘Cel foc amar, de nedescris.

 

Şi nimeni moartea nu v-o plânge,

Şi singure o să muriţi acum;

De voi n-o şti nici cea care vă frânge…

Haideţi, plecaţi acum, drum bun!    

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s