Hai să o luăm pe drumuri paralele
De la răscrucea asta-ntunecată
Să râdem ca înnebuniţi de iele
Şi să nu ne mai vedem vreodată.
Vreau să îţi duc dorul totdeauna
Să plâng cu lacrimi mari, sărate,
Să îmi doresc o clipă, numai una!,
În care morţi să le-mpărţim pe toate.
Acum întoarce-te şi mergi către uitarea
În care mă vei cufunda curând;
Şi dacă vrei îmi uită răsuflarea
Și gustul de sărut flămând.
Să nu-ţi faci, dragă, grijă pentru mine,
Durerea mă va consuma încet
Şi de-am să mor îmi va fi bine
De n-o să simtă nimeni vreun regret.
Din iadul meu întunecos, fierbinte,
Spre toate cerurile mă voi răzvrăti
Și voi târî toţi sfinţii în morminte
Să mă răzbun că nu te pot iubi.
Nevermore 