Viitoarea sesiune de shopping

Spuneam că mă temeam de faptul că din nou nu îmi voi nimeri hainele pentru „vacanța de Paști”. Da, de fiecare dată când mi-am luat haine subțiri a fost frig și a plouat. Și când mi-am luat haine groase a fost așa de cald încât nu mai știam ce combinații vestimentare să fac să nu fiu arestat pentru exhibiționism. De data aceasta ghinionul este si mai mare, cu siguranță astăzi va trebui să fac o sesiune de shopping. Mi-am luat haine pentru o minivacanță de patru sau cinci zile, două pulovere dacă e frig, două bluze și un tricou dacă e cald. Dar nu am prevăzut un lucru… această minivacanță s-a transformat într-o vacanță în toată regula, de aproape trei săptămâni. Nu îmi pare rău deloc, dar… trebuie să merg la shopping. Deja copilul de la etajul de deasupra, ai cărui părinți nu sunt deloc înstăriți, a căpătat mult mai multă încredere în sine, considerând că trăiește chiar bine. Uneori mă privește cu un aer superior văzându-mă în deja clasicele mele două bluze. Chiar m-a întrebat, oarecum rușinat la început, dacă îmi spăl bluzele în fiecare zi. Săptămâna asta el și-a purtat toate cele trei bluze mai jerpelite și de Paști și-a pus bluza cea nouă. Ieri a prins curaj și mi-a mărturisit că bluzele lui sunt spălate în fiecare sâmbătă, ca să aibă ce purta toată săptămâna. Și că blugii îmi sunt cam murdari. M-a privit naiv, cu ochii mari, și m-a întrebat dacă așa de puternic se resimte criza în București. Aici nu se simte. Bluzele lui sunt curate, le alternează pe cele trei, și la ocazii poartă și bluza cea nouă și frumoasă. Are grijă să nu le murdărească pentru că hainele și detergentul sunt scumpe. Dar oricum, poate ar fi bine să încerc să îmi iau o bluză, dacă spăl la fiecare două zile fac risipă de detergent. Și calculat în timp, detergentul pe care l-aș consuma în aceste zile ar fi mai scump decât o bluză sau două de la second-hand-ul din colț. Ar trebui să mă gândesc la asta… Și cum se poate să umblu pe căldura și pe soarele ăsta în ghete? El deja și-a scos din cutie pantofiorii pe care îi are de anul trecut și adidașii. Adidașii sunt noi pentru că aici nu sunt lucruri de calitate; și când merge la fotbal oricâtă grijă ar avea, oricât de mult s-ar gândi la ai lui care muncesc, nu poate să nu îi strice.

Mă privește cu ochii lui sașii, cu privirea albastră… și ar trebui să mă bărbieresc. Păi ce, cred eu că mă pupă vreo fată cu barba asta? La ei în casă nici el nici mama nu îl pupă pe tăticu’ decât când e bărbierit, să nu îi înțepe. De-aia tăticu’ se bărbierește în fiecare zi. Nu, unghiile le am tăiate, asta e bine… măcar atât. Dar neapărat, astăzi, cel târziu mâine trebuie să fac o sesiune de shopping, așa nu se mai poate. Se apropie niște copii, îl strigă pe nume, dar el se face că nu îi aude, prea preocupat să mă studieze în continuare. Și ceata de câțiva copii străini, reacționează: „Băi prostule, tâmpitule, acum te dai mare că stai pe lângă domnu’ de la București?” apoi îi strigă cântat numele, „…. prostu’ câinele nostru!”. Mă încrunt amenințător către ei, dar micuțul mă liniștește „Lasă-i nenea, mămica și tăticu’ meu lucrează mai mult ca părinții lor.” Dar chiar și așa, astăzi sau mâine trebuie să fac o sesiune de shopping.  Cred că s-ar bucura dacă i-aș dărui o ciocolată….

2 comentarii la “Viitoarea sesiune de shopping

  1. cristina spune:

    Foarte sensibila povestirea asta. Frumos!

  2. Nevermore spune:

    Înseamnă că prozatorul poate să spere…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s