Călătorie în timp

Mi-aș dori ca azi să fie ieri. Și ieri mâine. Și mâine să fie azi. Să am acum tot ceea ce am pierdut. Să mă debarasez de toate regretele, de amintirile care mă trezesc noaptea. Mi-aș dori să se strângă toate în prezent, să le pot retrăi, să schimb ce ar trebui schimbat. Să evit durerile inutile, să transform momentele în care îmi e rușine de mine în acțiuni pentru care să fiu mândru. Să îmi pot folosi experiența acumulată, rațiunea, care abia acum, după mult timp, îmi spune unde am greșit și cu ce. Dacă azi ar fi ieri! M-aș trezi dimineața conștient că astăzi voi împlânta un pumnal în inima cuiva… Și după ce nu o voi face voi ști că trebuie să mă feresc de pumnalele îndreptate spre inima mea. Dacă azi ar fi ieri aș rechema din adâncurile memoriei chipurile întristate, brăzdate de șiroaie de lacrimi. Cu gesturi gingașe aș șterge urmele suferințelor încercând să le readuc zâmbetul. Aș reuși. Apoi, obosit, mi-aș așeza capul pe pernă și aș dormi, mult. Aș zâmbi, fantomele nu m-ar mai chinui, nici disperarea, nici remușcările. Totul ar fi altfel. M-aș trezi ieri și aș porni povestea vieții mele cu senzațiile de deja-vu și cu conștiința a tot ce trebuie să fac, a tot ce trebuie să nu fac. Ar fi obositor, sunt atât de multe… Dar seara aș ajunge istovit în fața patului meu mulțumit că viața mea a luat altă turnură, lipsită de regrete și de suferințe. Aș adormi din nou și m-aș trezi azi. Fără umbrele întunecate ale trecutului, pur, curat și perfect. Cu ochi senini, cu zâmbetul larg. Dacă aș vedea suferința nu aș recunoaște-o. Nu aș saluta-o ci aș trece cu pas vesel pe lângă ea. Doar lacrimile cerului mi-ar fi cunoscute, și în puritatea mea m-aș plimba neostenit printre picurii de ploaie, fericiți că îmi pot săruta trupul. În acea stare nu m-ar evita nimeni și nu aș evita pe nimeni. Gândurile mele ar fi din nou nesăbuite, s-ar avânta ca Icar peste necuprinsul apelor. Naivitatea s-ar așeza pe umărul meu învelindu-mă cu aura ei fermecată. Visarea m-ar purta cu viteză nebănuită în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, picurându-mă în sufletul tuturor. Toți m-ar iubi pentru ceea ce aș fi, esența pură a tot ce mi-am dorit să fiu.

Dar dacă azi ar fi ieri… și ieri mâine… și mâine astăzi… eu nu voi mai fi eu.

2 comentarii la “Călătorie în timp

  1. cristina spune:

    „Dar dacă azi ar fi ieri… și ieri mâine… și mâine astăzi… eu nu voi mai fi eu.” – ce frumos!

  2. Nevermore spune:

    Si adevarat, in acelasi timp!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s