Toamna

A venit toamna, acoperă-mi inima cu… iubire. Nu e un sfârșit, e un alt început. S-a dus vara, noi am rămas. Am rămas înlănțuiți, încurcați unul în celălalt, două suflete încâlcite iremediabil unul în celălalt. Nu te voi mai purta cu mine pe aripi de vis prin serile calde, prin ploile torențiale și fierbinți; nu vom mai zbura pe cerurile de un albastru imaculat, privind în jos, spre câmpuri verzi și întinse. Nici nu ne vom mai adânci în crestele munților, nu ne vom mai ridica pe coamele valurilor, în adâncurile mărilor… nu mă voi mai teme că ceara cu care ți-am lipit aripile va fi topită de soarele nebun și torid.

A venit vremea să ne oprim, să ne odihnim trupurile înfierbântate, lăsând să se ridice spre cer aburii fierbinți din nopțile senine. Și a venit vremea să ne prăbușim, unul în ochii celuilalt, la fel ca frunzele care devin ruginii… Să ne prăbușim?! Bine, fie, să ne prăbușim, într-o cădere lină, o nouă plutire, o nouă visare, un nou fel de a ne săruta. Asemănător aceluia pe care îl vom învăța de la frunzele căzute pe pământul reavăn… sau asemenea stelelor căzătoare care se sting într-un sărut sinucigaș cu necunoscutul.

Ce va fi toamna asta? S-a dus vara… și vor veni ploile. Ploi de frunze, ploi de ploi, mai reci, mai frumoase, într-un fel, pentru că le vom privi îmbrățișați, sorbindu-ne ceaiul cu aromă de respirație încă înfierbântată. Și ne vom săruta zdrobind sub picioare frunze moarte, iarbă pălită, fructe, recolte… vom zdrobi sub noi o toamnă înreagă. Și apoi va veni iarna și primăvara și vara următoare care prin farmecul ei nespus ne va face să uităm vara care tocmai s-a dus. I-ai spus “la revedere!”? Spune-i… ce este mai bun abia de acum începe… Cum de ce?! Pentru că iubirea noastră devine mai puternică, mai materială, mai lungă, călătorind spre următoarea vară. Și de acolo mai departe, intrând în istoria trupurilor noastre, devenind o parte din eternitate. A venit toamna… nu, nu îmi acoperi trupul… lasa-mă să îl acopăr pe al tău cu sărutări, să îi simt pe buze aroma nevăzută de gutuie…

16 comentarii la “Toamna

  1. Araceli spune:

    Toamna e anotimpul meu preferat pentru că vine să liniștească și să tempereze clocotul verii. E momentul în care savurezi roadele verii, ajunse la maturitate. E nostalgie a iubirii, e melancolie, e dor… E o nouă fuziune de culori înmuiate de un soare blând și ocrotitor. Acea primă poezie despre care ți-am scris era închinată toamnei. Ca și majoritatea pe care le-am scris. Toamna aduce un aer de inspirație și de dorință de tot. E răsuflare, e calm și câteodată vijelie…

    • Nevermore spune:

      Eu cred ca toate anotimpurile au ceva de oferit. Si fiecare reprezinta atat o moarte cat si o renastere. Doar trebuie sa cauti, ai sa gasesti inspiratii si dorinte in toate…

      • Araceli spune:

        Dacă trebuie să împărțiți timpul în anotimpuri, faceți ca fiecare anotimp să le cuprindă pe toate celelalte și ca prezentul să îmbrățișeze trecutul cu amintirea și viitorul cu năzuința…

      • Nevermore spune:

        Araceli, nu…! Fiecare anotimp nu trebuie sa se contina decat pe sine insusi, pentru ca atunci mereu ne va fi dor de ceva. Vara de o iarna frumoasa ca in povesti (mie chiar mi se intampla!) si iarna de o vara torida si plina de pasiune; sau de primavara care readuce totul la viata, sau de toamna care poate fi atat de frumoasa, cu frunzele ei colorate in sute de nuante, cu ploile, cu cerurile intunecate… Nu, orice, dar nu imi amestecati anotimpurile! Pentru ca doar asa, cum spui atat de frumos, prezentul va imbratisa trecutul cu amintirea si viitorul cu nazuinta.🙂

  2. fireflight spune:

    Toamna e tot ceea ce asteptam…
    „A venit toamna, acoperă-mi inima cu… iubire” pentru unii asa ceva nu mai exista, iubire…cuvant fara inteles…dar sa nu intru in detalii aiurea.
    Felicitari pentru ce ai scris, frumos ca de obicei!

  3. Araceli spune:

    Bine, le pastram separate, desi fiecare contine in sine insusi evolutia spre celalalt. Mai degraba asta a vrut sa spuna poetul Gibran.🙂. Fiecare include lucrearea timpului din alt anotimp.

  4. fireflight spune:

    Si te contrazic, ca de obicei pe toata lumea…pentru ca stiu ca asa e:P

  5. fireflight spune:

    Ba nu, nu ai dreptate…te asigur eu. Iubirea e doar pentru cei care cred in ea, eu nu mai cred.

  6. fireflight spune:

    Nu mai cred si nu voi mai crede…

    • Nevermore spune:

      Da, Fireflight, dar iti doresti. Si asta este conditia esentiala… In plus, gandeste-te ca cerurile sunt libere, si sunt facute pentru zbor. Nu exista un Dumnezeu care sa le stapaneasca si sa le interzica, zborul ti-l faci tu, omul isi face singur destinul, cu mana lui!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s