Cred că de multe ori modul în care acţionăm nu coincide cu ceea ce este bine pentru noi. Şi întrebarea persistă… e mai bine să rămâi prins într-un trecut ireversibil, sau să mergi mai departe? Poate contează şi cum este pusă în aplicare decizia. Nebuni sau cadavre vii?!
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Nevermore 
[…] Valah, Theodora, Hai ca se poate!, Ioan Sorin Usca, Vania, Jurnalul unui țesător de drumuri, Nevermore, Link-Ping, Resboiu, Roxana Iordache, Silavaracald, Silence’s Blog, Sillyterra. This entry […]
Cred ca niciodata nu stim ce e cu adevarat bine pentru noi. Si mai cred ca intodeauna ne vom intreba: cum ar fi fost daca as fi luat-o pe celalalt drum? Trecutul oricum este parte din noi, el este cel ce ne facem sa ajungem sa fim ceea ce suntem la momentul actual.
Zbordefluture, sunt foarte de acord… desi cred ca de multe ori suntem capabili sa facem distinctia intre ce este bine si ce este rau pentru noi.
Relativ. Intr-o oarecare masura.
Partea cu nebuni am inteles-o, dar cea cu cadavre vii, ……?!?
Oana, presupunand ca o persoana nu poate trece peste un prag psihologic, ajungand sa se inchida intr-un turn de fildes care sa nu mai permita aparitia/dezvoltarea/ manifestarea sentimentelor, nu poate fi caracterizata altfel. Parerea mea.