Vulgarităţi artistice

          Spuneam într-o vreme – şi am rămas fidel respectivei concepţii – sunt situaţii în care nu mai rămâne nimic altceva decât înjurătura şi blestemul; pumnul ridicat spre cer, ameninţător, în semn de revoltă. Mai cred, de asemenea, că există unii oameni atât de cunoscători de cele sfinte încât sunt capabili să coboare din cer pe pământ, rânduindu-i temeinic în noroiul vulgarităţii, toţi sfinţii cu toate moaştele lor, şi cu dumnezeii şi cu fecioarele, de nu se mai spală cerul multă vreme cu toată apa Mureşului, să spunem.

           Totuşi, oricât m-ar amuza şi m-ar mulţumi blasfemia, cred că unele lucruri trebuie spuse simplu, pe şleau, în propoziţii scurte, în cuvinte concise. Vulgaritatea nu a fost niciodată o artă, din punctul meu de vedere, exprimarea ei în anumite situaţii, însă, da! Metal de început de săptămână, ca exemplu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s