De duminică

          Să nu furi, parcă aşa spunea o poruncă. Deşi nu văd niciun rău în furtul vreunei priviri, al unui sărut, al unei clipe care să dureze cât o veşnicie. Uneori îmi amintesc – şi râd de fiecare dată – de un amic care îşi smulge părul când mă aude spunând „depinde”. Un singur lucru nu am îndrăznit niciodată să contest, anume relativitatea, care este mai puternică decât orice putere supranaturală pe care o poate născoci mintea umană. Relativitatea aceea care îmbracă furtul în aură de dezirabilitate şi care dă unora dintre umilinţe frumuseţea înălţării. Nu, nu înălţării la ceruri, cerurile sunt goale! Duminică faină! (1972)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s