Jurnal

          Este ciudat, sau cel puţin aşa mi se pare mie, când te înţelegi cu cineva asupra unui lucru, ca apoi să afli că de fapt lucrurile stau cu totul altfel. Nu, nu voi pretinde niciodată că sunt cel mai de cuvânt dintre oameni, jurnalule. Şi totuşi, de prea puţine ori mi s-a imputat că nu mi-am ţinut vorba. Pe când eu… noroc că nu sunt omul reproşurilor. Decât să mă cert prefer să întorc spatele, ştiind, însă, că atunci când l-am întors…

          Unii oameni îmi par ciudaţi, cu ochii lor dubioşi, când albaştri, când mincinoşi, când stupizi şi miopi, lipsiţi de expresie. Dar asta poate să fie doar impresia mea, a aceluia care, închis între sferele sale, pierdut în lumi nedefinite şi nenăscute încă, refuză să se schimbe şi preferă să rămână acelaşi, şi cu bune şi cu rele. Pentru că, în definitiv, în groapă nu ducem nimic, iar în urma noastră nu rămâne nici măcar sufletul, doar amintirea. Şi una este să se spună “ce om bun”, alta este să se spună “ce om lacom”.

          Îmi vine să şi râd de naivitatea mea. Sunt primul care spune în gura mare că totul este supus schimbării, şi totuşi, nu am crezut-o niciodată. Poate că este adevărat, nu sunt în oraşul care trebuie… sau în braţe nu îmi stă femeia potrivită Deşi, nici măcar asta nu mai contează, important este să fie – şi un oraş, şi o femeie. Ştiu, de multe ori, de prea multe ori sunt lacom, deşi m-am schimbat…

2 comentarii la “Jurnal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s