What love can be…

         Îmi amintesc ca şi cum ar fi fost azi cum mi-a spus cu privirea pierdută într-un punct fix şi cu ton înspăimântător de serios: “sper să nu mă îndrăgostesc de tine”. M-am speriat doar pentru că, observând-o că gândeşte cu voce tare, că îşi spune lucruri sieşi, uitând de mine – martor inopinat şi nedorit – buzele ei vor da formă şi altor lucruri care preferam să îmi fie neştiute. Adevărul este că la început este greu, cumplit de greu… Sufletul nu îl poţi controla niciodată şi de prea puţine ori îi poţi dicta. Dar, cu timpul, un om poate învăţa cum să nu îi mai cadă în capcane şi cum să evite anumite confruntări cu sine.

          În fapt, singura diferenţă o face hotărârea. “Am nevoie sau nu am nevoie de iubire”? Este o problemă ce ţine de dorinţă, de determinare. “Ce mi-ar putea fi iubirea”? mă întrebam cândva, uitând că înainte de orice trebuia să mă întreb ce este. Şi chiar aşa, ce este iubirea? Blestem sau binecuvântare? Odă sau marş funebru? Depinde de ce parte a Styx-ului se află fiecare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s