Scotocind prin amintiri

          Oricât nu ne-am da seama sau am încerca să ne facem că nu vedem… nu, nu este bine. Adevărul este că oricât aş căuta întorsături de frază şi melodicităţi de cuvinte, uneori am impresia că este mai bine să renunţ la ele. Există o unitate fundamentală a visului cu realitatea, anume împlinirea lui. Atunci când condiţiile acestei unităţi sunt îndeplinite, graba cu care curge sângele în vene se cheamă fericire – fericirea reală de a palpita de autenticitate în raiul în care mi s-a oprit prăbuşirea.