De duminică

          Duminicile – zile sumbre şi plictisitoare în care dimineţile sună a extaz mistic, amiezele a durere de cap şi nopţile a pustiu. Combinaţie mai proastă nici că se putea, şi nu de puţine ori îmi spun că odihna, odihna aceea atât de mult trâmbiţată este una a raţiunii.  Uneori mi se întâmplă ca, deşi nu îmi doresc duminici, să le sper altfel.