De duminică

          Duminica – ziua în care îmi place să mă plâng, de care îmi place să mă plâng şi pe care iubesc să o dispreţuiesc din toate puterile. Pe ea, dimpreună cu învăţăturile ei, cu obiceiurile şi cu aceeaşi constantă caracteristică – amintirea că aş fi om şi că am fost creat pentru a mă supune unei voinţe superioare mie. Doar că uneori ajung să mă bucur de natura mea umană. Dumnezeu este atât de ocupat să se odihnească încât nu mai apucă să se bucure – cu atât mai mult cu cât suferă pentru fiecare dintre “copiii” Lui. Eu, în schimb, în calitatea mea de fiinţă umană, mă pot bucura de soare. Fără să mai am nevoie să supun o altă conştiinţă, fără să fiu flămând de rugăciuni şi de îndoctrinare. Duminică însorită!

//

Anunțuri

2 comentarii la “De duminică

  1. honeybee spune:

    piesa faina. multu pt. muzica 🙂 duminica insorita!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s