Concepție

          În primă fază, aș fi îndrăznit să spun și să susțin în fața oricui că sursa tuturor problemelor omului este femeia. Apoi, mai târziu, aproape aș fi putut să îmi pun chezășie capul că sursa problemelor este lipsa femeii. Până când, discutând în stânga și în dreapta, la un pahar sau la o sticlă, am ajuns la concluzia că singura sursă a problemelor este acela care și le face. Indiferent de scopurile pe care le urmărește, indiferent de țelurile pe care le are, omul este acela care își pune singur și primul bețe în roate.

        Ca principiu universal, atingerea unui scop presupune nu numai fixarea lui ci și urmărirea. Urmărirea presupune tărie, hotărâre și determinare; iar tăria, hotărârea și determinarea țin de factori pe care unii i-ar numi fie esențiali, fie puerili, în funcție de valorile fiecăruia. Spre exemplu, în momentul de față aș putea spune că tăria este neapărat să se găsească ori în pahar, ori în pantaloni. Deși, în baza unei asemenea afirmații, ar rezulta o evidență de care încerc să mă dezic – sursa tuturor problemelor omului este femeia. Pe de altă parte, hotărârea nu poate să vină din altă parte decât din forul interior, din deliberarea cu sinele, ba chiar, dintr-o luptă cu acesta. Pentru că, nu de puține ori, s-a întâmplat ca un bărbat să fie îngenunchiat de o femeie și – culmea! – de acolo să apară problemele. Că sunt probleme cu sinele, că sunt probleme de cuplu, prea puțin intereseaă în cazul de față. Ceea ce contează este că mereu, undeva, de undeva, vor apărea probleme. Și, mai departe, determinarea poate să apară din nevoia ancestrală a omului de a se închina cuiva. Dacă luăm ca studiu de caz un ateu care refuză să se închine cerurilor și divinităților lui, cu siguranță își va găsi crezul în șoapta (eventual mincinoasă a) unei femei. În codul genetic al fiecărui om există, fără posibilitatea de a fi contestată, gena închinării – și determinarea de a ne închina. Nu, nu aș putea spune niciodată că femeia este sursa tuturor relelor, deși găsesc că aceia care le trăiesc le merită cu prisosință. Pentru că – dacă eu am învățat sunt sigur că poate să o facă oricine – în viață totul se plătește și răul făcut se poate întoarce înzecit.

Această intrare a fost publicată în Altele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s