Cred că de multe ori raţiunea excesivă se poate dovedi un cuţit cu două tăişuri. Nu de puţine ori îmi sfătuiam umbra întinsă pe albul peretelui să se ferească; şi ea, şi alţii – să se ferească, să aibă mare grijă, pentru că iubirea prosteşte. Pe de altă parte, umbrele păreau că îmi răspund cu întrebări, unele care mă tot trăgeau de mânecă. Se mai îndrăgosteşte cineva cu adevărat într-o societate de consum în care, în mod cumplit, omul este cel mai consumat produs?
„Fara un pic de nebunie, viata ar fi un act vulgar!”:)
Simfonii, nu singure note.
Andreea, deci de-asta nu exista oameni „intregi”. Faina piesa! 🙂