Seri, ganduri, bla bla

          Dacă este ceva ce urăsc la limba română, înafară de plăcerea altora de a o mutila, este cuvântul „fabulos”. Când îi aud pe unii, mi se strepezesc dinţii: „seară fabuloasă, gol fabulos, sex fabulosetc. Pe lângă că mă zgârie pe ureche, el, cuvântul, nu îl văd decât ca pe o „invenţiede presă (presă stupidă, de altfel), menită să ne înveţe pe noi, românii de rând, să ne exprimăm superlativele.

         Să revin la mine, totuşi, pentru că în zilele mele mai nimic nu contează, dar serile sunt neapărat importante şi trebuie să graviteze în jurul meu… Nu am trăit o seară fabuloasă, nu, nici pe departe. Şi totuşi mă tem că nu i-aş găsi superlativul potrivit oricât m-aş chinui. Probabil are legătură cu senzaţia de a putea spune orice ştiind că ţi-o spui ţie însuţi, lipsit de grija de a răni sentimentele cuiva – chiar ale sinelui. Tot o formă de libertate, probabil, pe care o pot da oamenii care, în loc să stea ascunşi în umbre, îţi caută cu îndârjire prezenţa fizică. Visul uneori contează prea puţin, cu atât mai mult cu cât drumurile pe care le străbate sunt – culmea! – nu neapărat prea umblate, doar prea lungi. Nu cumva se spunea că fiecare om (ca şi fiecare vis, de altfel), are drumul lui?!

6 comentarii la “Seri, ganduri, bla bla

  1. Tatiana Panaitescu spune:

    Nopțile lui Novalis contează…amurgul lui Eminescu/ din Sara pe deal contează.. Amurgul violet a lui Bacovia… contează… ca si al lui Emil Botta, Ion Vinea ( din venin de mai)… ca si al lui Marcel Proust.. Mateiu Caragiale…
    sunt sigură ca ai apetența pentru acest ceas magic/ al apusului de soare/ cum ai pentru zorii de zi / v si la Emily Dickinson/ ca si pentru Noaptea obscura a sufletului / se bate miezul nopții ( Eminescu) ori poemul cu acelaşi nume al Sfântului Ioan al Crucii… cu S-a dus viața falnicei Venetii…, cu partitura lui Benedetto Marcello/Alessandro Marcello…/ cu poemele in proza ele lui Baudelaire…cu Noaptea de decemvrie/ si noaptea de mai a lui Macedonski…
    Inefabilul are drept corespondent poetic Tăcerea. Nu cuvintele reclamelor de marketing.
    ești îndreptățit sa scrii cat mai mult despre amurg, noapte si zorii de zi
    făcând abstracție de mode/ si timp. chiar si de lecturile mai sus pomenite/ simple repere/ si cate vor mai fi fiind…
    Când vei ajunge la munte, vei scrie pur si simplu pe un caiet dictando, cu creionul, de la sine si fără nici o ștersătură. contactul direct chiar numai cu aerul montan/ cu brizele si aburii pământului/ te determina sa scrii. este simplu. Nebuni suntem cu toții, natura/i înțeleaptă ( Eminescu)

  2. Andreea spune:

    Pe care si-l face?!?

  3. empatia…mare lucru castigat…asumat…constientizat// minciuna= fictiune=conditia supravietuirii textului/ dar si pierderea inocentei autorului/// introspectie/vivisectie/ apoi…plictis, blazare….lucrul vine de las ine prin forta motivatiei…cred, inefabile, pentru a putea zbura, plana….dincolo de prizonieratul scrisului. Tanya

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s