Un an ca acesta care a trecut nu știu când o să mai am. Mă refer la bune, relele se strâng. Imnuri personale?! Nici măcar, doar melodii care rețin starea de spirit. La Mulți Ani!
Un an ca acesta care a trecut nu știu când o să mai am. Mă refer la bune, relele se strâng. Imnuri personale?! Nici măcar, doar melodii care rețin starea de spirit. La Mulți Ani!
(Quod) Licet Jovi, non licet bovi!
Să nu se revolte nimeni – pentru că nu îmi pasă: prietenii buni s-au distins mereu prin sinceritate, femeile bune, prin minciună.
Urăsc duminicile, și pentru că am declarat-o de atâtea ori, am impresia că și ele au început să mă urască pe mine. Le simt râzând, pândindu-mă, abia așteptând să mă frângă, pe mine întreg, cu tot cu suflet. Să mă trăznească dacă le las, mă simt mult mai puternic decât ele. Așa slabă, pipernicită, vrednică de dispreț cum este și duminica asta, să vă fie faină!
Întotdeauna, pe vremea când îmi clocotea sângele în vine, am proslăvit iubirea ferindu-mă de ea din toate puterile. Mă comportam ca şi cum i-aş fi cunoscut efectele ulterioare, ca şi cum m-ar fi definit teama nedefinită de ceea ce ar urma după. Dădeam cu uşurinţă sfaturi pe iubirile altora şi pe timpul lor, şi pe efecte şi pe lipsa efectelor, ca şi cum le-aş fi ştiut pe toate. Dar le ştiam, ăsta este adevărul. Mereu am susţinut că nu este important numărul celor care ne iubesc, important este modul în care suntem iubiţi. Şi mai este important modul în care ştim să iubim şi să ne lăsăm iubiţi, şi intensitatea sentimentului şi durata lui. (Poate celelalte lucruri sunt vorbe goale şi gesturi fără noimă).
//
Azi, pauză. Şi de azi, pauză, de la diverse. Şi un zâmbet…
Pentru că fiecăruia/fiecăreia îi vine rândul la un moment dat… anunţ matrimonial: caut femeie. Amatoarele sunt rugate să pregătească CV detaliat la care să anexeze poze faţă-profil. Profesionistele sunt şi mai bine venite. Singura condiţie esenţială: să asculte…
Rock, mătuşă!
1984
Mai precis, sau mai puțin precis, am crescut cu el. A fost unul din poli în pornirea drumului meu de ascultător de rock. Nu aș putea spune că din cauza isteriei care îl înconjura. Adevărat, plaja muzicală era, relativ, mai puțin variată… sau mă înșel, dacă iau în considerare ce se „cântă” în ziua de azi. Nu contează… unele nume, dar, mai ales, unele acorduri, ne pot influența alegerile. Poate şi datorită lui am realizat că simt într-un anumit fel, că prefer să îmi curgă părul pe umeri, în loc să zâmbesc de sub o tunsoare regulamentară.
Versus-ul de azi e puţin diferit – un nume împotriva sieși. Mi-e dor de acele vremuri, uneori, când îl mai ascult. Dar chiar și așa, comercial până la lacrimi, eu cred că mai poate să influențeze. Deși îmi e dor de vechiul el…
2009