De duminică

          Dacă duminica mi-ar fi iubită nu i-aş spune că o urăsc, doar m-aş arăta împovărat privind-o cum pleacă. Dar din clipa în care mi-ar întoarce spatele zâmbetul mi s-ar impregna în buze şi fericirea m-ar înlănţui cu braţe primitoare. Urăsc duminicile, poate pe asta cel mai mult dintre toate, dacă este posibil ca sentimentele să crească în fiecare zi. Duminică dragă, noi doi…

          Totuşi, să vă fie faină! 1999.