Divinităţile, orice nume ar purta, sunt născute din nevoia omului de a se supune. Faţă de un alt om, faţă de puteri necunoscute, sau faţă de sine. Deşi, uneori, e mai încântătoare liniştea. O linişte în care pământul să nu fie altceva decât ţărână, iar cerul să fie gol. Liniştea împietrită lipsită de şoapte, de furtună şi de griji. Nu ştiu dacă nesupunerea înseamnă libertate, dar liniştea cu siguranţă asta înseamnă.
Nevermore 