Comercial

          Nici nu mai știu pentru ce mi se plângea – pentru realități sau pentru închipuiri care i-ar fi făcut oricui realitatea mai frumoasă. Adevărul este că dacă începi să îți pese de nimicuri ajungi să îți uiți latura umană. Să te dezumanizezi, să te pierzi de tine, pe tine, să te transformi în ce nu erai. Și fără tine însăți, sau însuți, nu merită să cucerești Universul. Nici alte planete. Pentru că, orice motivație ai avea, e prea slabă în singurătate. Dar asta se spune mereu, ca într-un dicton mult prea comercial…